luni, 9 august 2010

Ion Creangă este o brută

Ani parfumați
cu ceai de mentă
vărsat pe fața de masă din bumbac,
nu mușama.
Mâzgăliți cyclam
cu rujul bunicii
și creioane înmuiate-n apă.
Petrecuți sadic
călcând mâțe pe coadă
sau aruncând săpun în fântână,
în joacă normal.
La fel ca cerșitul prin vecini
șofatul in garaj,
mâncatul de pe jos în chip de câine
sau favoritul meu,
jocul de-a barul.

Pe când nu-mi vedeam decât nasu-n oglindă,
nu puteam deschide nici bufetul de bucătărie să fur napolitane,
Ma vroiam om mare.

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu